Falsa protectie a cosmeticelor pentru copii

 

Bebelușii, la fel ca adulții, sunt expuși la multe substanțe chimice toxice prin intermediul produselor de îngrijire personală pe tot parcursul zilei : produse de protecție solară, unguente, uleiuri, șampoane și săpunuri. Multe dintre aceste produse sunt ușor absorbite prin piele în fluxul sanguin, iar bebelușii sunt de cel puțin zece ori mai vulnerabili la substanțele chimice din aceste produse decât adulții.[1]

De la învățarea surâsului până la primii pași, bebelușii cresc zilnic, iar primii trei ani de viață sunt cei mai importanți pentru dezvoltare[2].

În acest timp vulnerabil, este important să se limiteze expunerea bebelușilor la substanțe chimice legate de efecte adverse asupra sănătății, astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a se transforma într-un adult sănătos.

La 14 martie 2012, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat o rezoluție privind produsele cosmetice destinate sugarilor, prin care se recomandă statelor membre ale Consiliului Europei să pună în aplicare măsuri pentru reducerea riscurilor pentru sănătate generate de expunerea sugarilor la produsele cosmetice și ingredientele acestora.

Pentru a oferi îndrumări și asistență producătorilor și evaluatorilor de siguranță, Comitetul de experți al Consiliului Europei pe produse cosmetice (P-SC-COS – n.n.) a compilat un set de criterii de siguranță pentru formulările cosmetice care ar trebui luate în considerare la plasarea unui produs pe piaţă[3].

Aceste criterii se regăsesc adunate într-un ghid ce subliniază importanța evaluării siguranței produselor cosmetice pentru sugari.

Conform reglementărilor europene sus-menționate, produsul cosmetic destinat copiilor sub trei ani nu trebuie să conțină decât strict numărul minim de ingredient, iar următoarele substanțe (inclusiv impuritățile) nu ar trebui să fie prezente:

– substanțe cu proprietăți cancerigene sau mutagene sau substanțe toxice pentru reproducere (CMR),

– substanțe cu activitate de perturbare endocrină,

– substanțe care pot fi incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH),

– substanțe care sunt alergeni puternici[4].

De asemenea, conservanții trebuie utilizați la cele mai mici concentrații de eficiență, iar recipientul și ambalajul produsului cosmetic ar trebui să asigure o protecție adecvată pentru a asigura stabilitatea fizico-chimică și să fie evitată contaminarea microbiologică în timpul depozitării, distribuției și utilizării. Materialele utilizate trebuie, astfel, să fie inerte și nu trebuie să elibereze substanțe toxice în produs.

Pe lângă prevederile legislative, atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca produsele pentru bebeluși și copii să aibă în compoziție următoarele substanțe: alcool, parabeni, ftalați, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranți sintetici, alergeni, săpun, parfum, sulfați, alcali, Sodium Laureth Sulfate (SLES), Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan.

Cu toate acestea, în urma unei analize[5] efectuate în 2016 de ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – n.n.), în cadrul căreia au fost achiziționate din marile structuri comerciale 55 tipuri de șampoane pentru bebeluși/copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor, dar mai ales pentru a analiza nivelul de toxicitate a ingredientelor, au reieșit următoarele :

–          Numai 45% dintre produsele analizate au formula “fără lacrimi”;

–          Numai 38% dintre produsele analizate NU au parabeni;

–          Numai 25% dintre produsele analizate NU au în compoziție coloranți sintetici;

–          Numai 22% dintre produsele analizate au un PH neutru;                                   

–          Numai 20% dintre produsele analizate sunt hipoalergenice;

–          Numai 15% dintre produsele analizate NU au săpun;

–          Numai 13% dintre produsele analizate NU au SLES;

–          Numai 11% dintre produsele analizate NU au alcool;

–          Numai 5% dintre produsele analizate NU au PEG –uri, sulfați, alkali;

–          Numai 4% dintre produsele analizate NU au ftalați, materii prime derivate din uleiuri minerale;

–          Numai 2% dintre produsele analizate NU au PPG ulei de parafină, arome sintetice, parfum, silicon, dioxan, fenoxietalon;

 

Împreună cu celelalte aspecte, precum hrănirea și vaccinarea, spălarea și îngrijirea pielii sunt, de asemenea, o parte importantă a îngrijirii copiilor, deoarece o igienă bună joacă un rol important în sănătatea bebelușului.

S-a demonstrat că igiena precară afectează sistemul imunitar, sănătatea generală și calitatea pielii la sugari[6]. Se știe că, deoarece pielea sugarului este foarte delicată și moale, există un risc ridicat de deteriorare a pielii din cauza alergiilor, infecțiilor și chiar a cancerelor de piele.

Prin urmare, este absolut necesar să păstrăm sănătatea și integritatea pielii, iar acest lucru se poate face alegând produsele potrivite pentru îngrijirea pielii[7].

În loc să vă lăsați atrași de etichete cu afirmații la modă, cum ar fi „blând”, “delicat”, încercați să aflați despre ingredientele de care să vă feriți[8] când alegeți produse pentru copii :

Parfumurile sintetice (fragrance) – pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice conțin ftalați care au rolul de a face persistent mirosul și care pătrund foarte rapid în piele crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2. De asemenea, parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.

→ Uleiul mineral este un alt ingredient toxic utilizat în produsele pentru copii pe bază de ulei. De asemenea, s-a demonstrat că provoacă cancer la om. Mai mult, uleiul mineral ar putea părea să aibă un efect hidratant, dar de fapt sigilează porii pielii și împiedică pielea să respire[9].

→ Cocamidopropyl betaine este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Acesta poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plamanilor.

→ Sodium Laureth Sulfate (SLES) este o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant, folosit frecvent în șampoane, geluri de duș și spumante de baie. Acesta poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. Este frecvent “deghizată” într-o substanță pseudo-naturală, prin explicația că “provine din nucă de cocos”, însă interacționând cu alte substanțe (care pot fi contaminate cu 1,4-dioxane în procesul de fabricație), formează nitrați recunoscuți ca substanțe cancerigene.

→ Sodium Benzoate (Benzoat de sodiu) este un conservant utilizat și în industria cosmeticelor și poate provoca toxicitate la nivelul organelor și agravează astmul.

→ Methylisothiazolinone este un conservant folosit în general la șampoane, balsamuri și geluri de duș. Este periculos deoarece prezintă risc crescut de dezvoltare a alergiilor, iar studiile recente pe celule cerebrale ale mamiferelor arată, de asemenea, că acest ingredient ar putea fi toxic pentru creier.

→ Propylen glycol este un emulsificator și are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.

→ Methylchloroisothiazolinone este unul dintre cei mai folosiți conservanți în industria cosmetică și poate produce iritații la nivelul ochilor și tenului, dar poate cauza și boli pulmonare.

→ Phenoxyetanolul este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.

→ Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.

Ingrediente precum Cocamide DEA (Diethnolamină) și Lauramide MEA (Monoetanolamină) sunt substanţe chimice de origine petrolieră și sunt folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor. De asemenea, pot da reacții în urma cărora să se formeze nitrozaminele recunoscute ca substanțe cancerigene.

→ Parabenii (methylparaben, ethylparaben, sodium methylparaben, sodium propylparaben) sunt cei mai utilizați conservanți în industria cosmetică. Aceștia sunt folosiți pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic și pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor, aceștia sunt toxici. Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că pe lângă reacțiile alergice și iritații ale pielii, acești parabeni se întâlnesc în țesuturile tumorale ale femeilor care se confruntă cu cancerul mamar. Așadar, absorbția lor în organism și acumularea în timp pot cauza cancer[10].

→ Ethylhexyglicerin poate cauza reacții alergice și iritații. Multe produse cosmetice ce se pretind a fi „fără conservanți” conțin acest conservant.

→ Ceteareth-60 Myristyl Glycol este un emulsifiant care poate conține impurități periculoase precum Ethylene Oxide (poate cauza cancer la sân, uterin, cerebral și leucemie) și 1,4-dioxane (poate cauza cancer)[11].

→ DMDM Hydantoin este un conservant care eliberează formaldehidă antimicrobiană și are rolul de a proteja cosmeticele și produsele de îngrijire personală de la alterare (omoară microorganismele și previne creșterea și reproducerea lor). Acesta poate provoca alergii, iritații la nivelul pielii, ochilor și chiar plămânilor, oboseală cronică și dureri de cap[12].

→ Isopropyl alcohol (alcool izopropilic) este un solvent care alterează structura pielii, permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii precum dermatite și eczeme, la nivelul ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.

→ PEG (Polyethylene Glycol) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică (în unele produse analizate se regăsesc chiar și câte 5 tipuri) . Polyethylene Glycol-ul are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul de după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen. În produsele analizate au fost identificate 15 tipuri de PEG.

→ Coloranții sintetici (CI 14700, CI 14720, CI 15985, CI 16035, CI 16255, CI 17200, CI 19140, CI 42051, CI 42090, CI 45100, CI 47005) sunt folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției. Aceștia conțin săruri ale metalelor grele care depozitează toxine în piele provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni[13].

→ BHT (Hidroxitoluen butilat) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului în concentrații mari și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen.

Evitarea substanțelor chimice toxice este, deci, deosebit de importantă atunci când vine vorba de protejarea copiilor și copiilor noștri, care sunt deosebit de vulnerabili la substanțele chimice toxice. Nu sunt doar adulți mici; sistemul lor imunitar, neurologic, endocrin și întregul corp se dezvoltă în continuare, iar studiile arată că chiar și expunerile mici în timpul perioadei de creștere pot duce la cancer de sân, infertilitate, dizabilități de învățare și alte probleme grave de sănătate mai târziu în viață.

Să investim în sănătatea copiilor noștri, pentru a le permite să devină cele mai bune versiuni ale lor!

[1] U.S. Environmental Protection Agency. Supplemental guidance for assessing susceptibility from early-life exposures to carcinogens. EPA Risk Assessment Forum. EPA/630/R-03/003F. March 2005. [Final version of 2003 Draft]. 2005.

[2] Graham, J. (2011, December 1). Children and Brain Development: What We Know About How Children Learn. Retrieved February 28, 2015, from http://umaine.edu/publications/4356e/

[3] https://www.edqm.eu/en/cosmetics-children-under-age-three

[4] https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805cae1c

[5]https://www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-privind-calitatea-sampoanelor-destinate-bebelusilor-si-copiilor/MzM5LTI2.html

[6] Quinn D, Newton N, Piecuch R. Effect of less frequent bathing on premature infant skin.JObstetr, GynecolNeonatNursing. 2005;34:741-6.

[7] Cardona ID, Stillman L, Jain N. Does bathing frequency matter in pediatric atopic dermatitis?Ann Allergy Asthma Immunol. 2016;117:9-13.

 

Kvenshagen BK, Carlsen KH, Mowinckel P, et al. Can early skin care normalize dry skin and possibly prevent atopic eczema? A pilot study in young infantsAllergologia et Immunopathologia, 2014;42:539-43.

[8] Idem 5

[9] Api AM. Toxicological profile of diethyl phthalate: A vehicle for fragrance and cosmetic ingredients. Food ChemToxicol. 2001;39:97-108.

[10] Wang JY, Wu H, Chen Y, et al. Quantitative determination of butylated hydroxyanisole and n-propyl gallate in cosmetics using three-dimensional fluorescence coupled with second-order calibration Talanta. 2013;116:347-53.

 

Byford JR, Shaw LE, Drew MG, et al. “Oestrogenic activity of parabens in MCF7 human breast cancer cells”. J Steroid Biochem Mol Biol. 2002;80:49-60.

 

Cashman AL, Warshaw EM. “Parabens: A review of epidemiology, structure, allergenicity, and hormonal properties”. Dermatitis. 2005;16:57-66.

[11] Tomankova K, Kejlova K, Binder S, et al. In vitro cytotoxicity and phototoxicity study of cosmetics colorants.Toxicolin vitro. 2011;25:1242-50.

[12] Yoshida I, Ibuki Y. Formaldehyde-induced histone H3 phosphorylation via JNK and the expression of proto-oncogenes. Mutat Res Fund Mol Mech Mut. 2014;770:9-18.

[13] Mutschler J, Giménez-Arnau E, Foertsch L, et al. Mechanistic assessment of peptide reactivity assay to predict skin allergens with Kathon CG isothiazolinones.Toxicology in Vitro. 2009;23:439-46.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.